Am facut prima tranzactie imobiliara in 1999 cand am achizitionat pentru mine o casa pe care am gasit-o intr-un anunt dintr-un ziar. Imi amintesc de parca ieri s-a intamplat: am sunat la o agentie, am aflat ca proprietatea era una pe langa care trecusem de zeci de ori dar nu stiam ca este de vanzare si tin minte ca la momentul respectiv am facut un efort mental destul de mare sa accept comisionul care mi s-a cerut. La momentul respectiv agentul care mi-a vandut-o nu cunostea proprietatea, a trebuit sa descurc singur anumite ite si daca stau bine sa ma gandesc nu am gasit valoare adaugata in serviciile care mi-au fost prestate. Mai tarziu, la inceputul lui 2007 am avut ocazia sa colaborez timp de un an si jumatate cu Euroest pe un contract de business development si am invatat de la un maestru – Dragos Dragoteanu ce inseamna de fapt business-ul unei agentii imobiliare.

Ce m-a socat la momentul respectiv era ca eu cautam sa implementez ideea de colaborare intre agentii imobiliari, asa cum citisem in cartile de afara si ma loveam de comportamente de tip “hiena” unde fiecare deal era intens disputat, adesea fara nici un fel de scrupule. Atunci am aflat de fapt ca lucrurile pot sa stea si asa. La momentul respectiv imi placea programul de lucru pe care il aveau investitorii israelieni – de luni pana joi la Bucuresti si de vineri pana duminica in Israel. In birourile lor din Bucuresti vinerea de obicei batea vantul dar profiturile pe care le facusera in acei ani probabil ca le permitea sa treaca asta cu vederea. Atunci am invatat principii si notiuni de genul “imobiliare se fac si in vreme de razboi”, “locatie, locatie, locatie”, “care sunt semnalele de cumparare ale unui client care viziteaza o proprietate”, “turism imobiliar”, “calificarea unui client” si altele.
Continue reading “De ce imi plac imobiliarele?”
Like this:
Like Loading...