Astazi m-am revazut cu cineva cu care nu m-am mai intalnit de … 16 ani. Parca a fost ieri. A fost o intalnire de afaceri dar am derulat si cateva amintiri placute. Realizez din ce in ce mai mult fiindca am interiorizat aceasta informatie ca secundele, minutele in care scriu aceste randuri si in care tu le citesti nu se vor mai intoarce niciodata. Si nu spun asta cu amaraciune, nu-i dau nici o conotatie. Dar este la fel de adevarat ca atunci cand dai drumul unui pix din mana si acesta cade, deh, legea gravitatiei.

Acest blog are o audienta mai mult English decat .ro dar din fericire datorita modulului de traducere poate fi urmarit cu usurinta de aproape oricine. Recunosc ca am trait foarte multi ani intr-un soi de ignoranta in care viata avea un sens dat de ceea ce am invatat in copilarie. Am avut o copilarie minunata, de care imi amintesc cu foarte mare drag si pe care o voi retrai prin copii si nepoti over and over. Dar stiam ca este vorba de un alt sens al lucrurilor.

Acum cativa ani am facut un curs, se numea Landmark Forum si acolo am aflat pentru prima data ca pur si simplu iti poti inchide trecutul si sa te transformi intr-o persoana noua. Ideea m-a dat pe spate si am pornit pe acest drum nu pentru ca aveam chestii de uitat dar fiindca doream mai mult de la viata. Apoi am aflat ca omul are posibilitatea de a-si reprograma subconstientul si de a face modificari prin sugestii aplicate subconstientului pana la nivel de ADN. C’mon! Apoi am intalnit numeroase carti, articole si postari pe bloguri si site-uri din care luam cate o frantura dintr-un mare puzzle care avea sa fie noul “eu”. Recunosc ca au fost unele zile in care m-am simtit ca la rehab desi cea mai chimica substanta care ajunge in corpul meu este din cand in cand Coca Cola.

Apoi am aflat ca oamenii in functie de limbajul pe care il folosesc se incadreaza intr-una din cele cinci categorii: life sucks, my life sucks, I am great, we are great si life is great. Mi-am dat seama ca nu era in regula cand ma trezeam dimineata cu o avalansa de ganduri negative in minte si ca de fapt puteam controla acest proces. De asemenea, toate cliseele despre anii care urmeaza erau niste simple sabloane oferite de mass-media si pe care mintea mea subconstienta le preluase si-mi crease o zona de confort. Chestiile citite in carti care initial pareau science fiction erau de fapt reale. Noul eu iti permite sa fii, faci si ai absolut tot ceea ce iti doresti, doar sa fii dispus sa platesti pretul pentru a ajunge acolo.

Acum o saptamana am prezentat un training online la care au asistat circa 120 de persoane in special din SUA, iar la cateva zile am primit un mesaj pe Facebook de la unul dintre participanti intrebandu-ma daca produsul amintit in webinar mai era disponibil – era vorba de un training social media. Persoana respectiva mi-a spus ca era casatorita cu o chinezoaica si credea ca produsul o va ajuta pe sotia lui sa lucreze mai mult de acasa si le va imbunatati casnicia. Mai apoi am primit pe mail o solicitare de la cineva care are nevoie de un mentor. Si sunt multe astfel de experiente in ultima vreme.

Am aflat anul trecut ca in Romania sunt peste 10,000 de persoane care au trecut de varsta de 100 de ani si mi-am ridicat automat speranta de viata de la 60-70 la peste 100. Dupa ce m-am chinuit cativa ani sa alerg dimineata mai mult de un kilometru acum alerg cel putin 7 la fiecare doua zile si ma pregatesc pentru half maraton.

Am avut niste caderi incredibile dar apoi am aflat ca in noua randuire a lucrurilor sunt asemenea copilului care invata sa mearga in tot ceea ce fac si ca oricat de mult cad trebuie sa ma ridic si sa merg mai departe, sa imbunatatesc, sa perfectionez, sa ofer, sa inspir, sa provoc, sa daruiesc, sa iubesc, sa fiu altfel, sa fiu pe zi ce trece mai bun, in competitie cu mine. Doar ca uneori ma intreb: pana unde? Si uite asa am aflat ca trebuie sa-mi pun intrebarile altfel: nicidecum – de ce mi se intampla asta ci ce pot invata din aceasta experienta si cum o pot folosi in favoarea mea. Cu alte cuvinte sa trec din mindset-ul de victima in cel de invingator.

Am ajuns sa ma observ cand fac greseli sau cand derulez obiceiuri care imi fac rau si chiar ii ranesc pe cei din jur. Si sunt multe, da, foarte multe, dar am de lucrat la ele.

Cel mai mult m-a inspirat faptul ca pot impartasi altora aceste experiente, ca intotdeauna este un better way. Deci, de astazi ne focusam pe acest BETTER WAY. Domeniile atinse de blog vor fi aceleasi ca si pana acum – pasiunile si experientele mele personale si profesionale dar vom privi prin prisma acestui BETTER WAY.